Diavolul din tine

[Vizitator]

Diavolul (dracul sau demonul) este în creștinism spiritul răului, cel care subminează stabilitatea religioasă și morală a omului și îl răzvrătește contra lui Dumnezeu. Conform teologiei creștine, la început Diavolul era bun, dar prin faptele care le-a făcut a fost îndepărtat de Dumnezeu. Diavolul a hotărât să se răzbune stricând lumea creată de Dumnezeu.

În iudaism Diavolul este slujitorul fidel al lui Dumnezeu, el fiind un înger ascultător (în iudaism îngerii nu pot decât să asculte poruncile lui Dumnezeu), înger care este folosit de Dumnezeu pentru a încerca oamenii. Evreii susțin că pasajele interpretate de creștini ca referindu-se la Diavol se refereau de fapt la niște adversari militari ai Israelului antic.

În viziune iudaică Diavolul este pe tot atât de puțin dușmanul lui Dumnezeu pe cât un procuror oarecare este dușman al statului de drept.
Daca in trecut taranul se temea sa-i rosteasca numele, astazi am ajuns sa-i spunem celui de langa noi, atunci cand face lucruri iesite din comun, ca este "dat dracului" sau "al dracului". In vechime diavolul era privit ca fiind cel care dezbina, aduce confuzie, ridica partile una impotriva alteia. In prezent am ajuns sa vedem reusita doar in insotirea cu diavolul. Se invoca mai des ca niciodata spusa: "Fa-te frate cu dracul pana treci puntea".

Dintotdeauna au existat rumori privind persoanele care si-au vandut sufletul diavolului, si asta mai ales in perioada crestina, desi pactul cu forte malefice a existat in mai toate miturile si culturile lumii. Succesul financiar, frumusetea sau capacitatea de a face lucruri deosebite au fost etichetate ca puteri supranaturale obtinute printr-un pact secret cu o entitate, cum altfel decat rautacioasa , in schimbul, evident, al sufletului.

Muzicieni, scriitori, artisti de orice fel, au fost deseori acuzati ca au incheiat un pact cu diavolul in schimbul virtuozitatii lor, a averii sau a faimei. In cele ce urmeaza va vom prezenta povestile a sase astfel de oameni, poate cei mai cunoscuti din bransa celor cu suflete vandute, si tulburatoarele lor experiente...

Toti diavolii se luptă să întunece mintea noastră prin pofte, mânie si mândrie si apoi ne transmit gândurile cele rele si fac pe oameni să săvârsească lucruri pe care numai cei iesiti din minti le-ar putea face.

Când mintea se luminează de darul Sfântului Duh, oamenii se rusinează de cele făcute si de ei însisi. De aceea, Sfintii Părinti ne învată să nu actionăm niciodată când mintea noastră este întunecată de pofte, mânie si mândrie.

Viclenii diavoli ne războiesc cu încercările pe care ni le aduc, îndemnându-ne fie să spunem, fie să facem ceva necuvenit, iar dacă nu reusesc ne îndeamnă să aducem multumire plină de mândrie lui Dumnezeu. Viclenii diavoli se pot retrage pentru o vreme, ca neglijând noi niste patimi mari, pentru că le socotim mici, să le facem boli de nevindecat. Ei ne silesc fie să păcătuim, fie să judecăm pe cei care păcătuiesc.

Omul însă, aflându-se între înger si demon, prin el însusi îi dă putere mai mare unuia, fată de celălalt, asupra sa. El îsi alege prin liberă vointa sa un învătător (sfătuitor) din cei doi. Ingerul lui Dumnezeu îi îndreaptă gândurile către faptele virtuoase, iar diavolul îl ispiteste cu plăcerile materiale, din care nu există nici o nădejde de mântuire.