Tatal si copilul

Organizarea nuntii, verighete, rochii de mireasa, costume, invitatii, flori fotograf si filmare, muzica, tort etc
Vizitator

Tatal si copilul

Mesaj de Vizitator » 19 Iun 2012, 07:10

Venirea pe lume a unui nou-nascut poate sa fie intampinata diferit de parinti, in functie de cat de mult si-au dorit acel copil si daca si l-au vrut cu adevarat amandoi. „Situatiile cele mai frecvente sunt cand femeia isi doreste foarte mult un copil, iar barbatul, adesea, pune foarte multe probleme – el se gandeste la noile responsabilitati care vor aparea, la schimbarile care i-ar putea afecta cariera, pentru ca unui copil trebuie sa ii dedici foarte mult timp”, explica lector univ. Mihaela Sahlean, drd. in psihologie, psihoterapeut la o clinica privata din Bucuresti.

Daca femeia isi doreste foarte mult copilul inca de la inceput, „barbatul simte si intelege ce inseamna acest copil dupa ce-l vede si mai putin in perioada intrauterina, atunci cand nu are o reprezentarea clara, corecta a lui. Asadar, tatal se va atasa mai mult de copil in momentul in care il va vedea, il va percepe ca fiind exterior mamei si il va tine in brate”, adauga psihologul.

Desi impresionati de bebelus, tatii devin adesea „stangaci” si le lasa pe sotii sa se ocupe mai mult de cel mic. Barbatii nu prea stiu de la inceput cum sa-l tina in brate pe copil, cum sa se poarte si cum sa comunice cu el, dar totul se poate invata. in schimb, mama – prin contactul zilnic cu nou-nascutul – dobandeste foarte repede experienta. Aparent, acesta este si momentul in care se produce o anumita distantare fata de tata. Dar „tatal nu se retrage, ci el ii da intaietate mamei copilului”, subliniaza psihologul Mihaela Sahlean.

Specialistii spun ca mama intelege si „traduce” mai usor gesturile si atitudinile celui mic, pentru ca ea este cea care vegheaza permanent asupra copilului si, astfel, invata sa devina mult mai receptiva. „Acest lucru se intampla in general, dar sunt si exceptii cand acest rol il preia mai mult tatal decat mama sau, varianta cea mai buna, cand cei doi isi impart rolurile intr-o maniera echilibrata. Se cunosc din ce in ce mai multe cazuri de tati care isi repartizeaza sarcinile privind copilul impreuna cu partenera de viata si devin si ei mai implicati”, afirma Sahlean.

Aparitia unui copil este o situatie delicata. Multi tati sustin ca se simt neglijati si abandonati in favoarea nou-nascutului si ca vor ajunge „pe locul doi”. Adesea imaturi, barbatii devin egoisti, chiar gelosi pe propriul copil. „Problema este la tata daca se simte exclus. si aici intervin mai multe aspecte: unul important ar fi cel al disponibilitatii emotionale – aparitia unui copil, in primul rand, estompeaza egoismul adultului, pentru ca acesta nu mai poate fi egocentrist, atentia lui trebuie sa fie in primul rand centrata pe copil. Micutul are nevoie de iubire, de grija, de indrumare”, spune psihologul.

Imaturitatea sau egoismul barbatilor nu tine intotdeauna de varsta. Daca vorbim de momentul in care un barbat este pregatit sa devina parinte, specialistii spun ca, „din punct de vedere psihologic, un barbat poate deveni tata daca isi iubeste partenera, daca o respecta, daca are un orizont de asteptare impreuna cu aceasta, daca au planuri in comun, daca se vede pe o perioada de timp facand si construind lucruri alaturi de aceasta.

Atat timp cat un barbat nu este sigur pe partenera sa ori pe el, probabilitatea sa fie un tata bun este sub semnul intrebarii. A fi tata, biologic vorbind, este simplu, a fi un tata intr-adevar bun, implicat in educatia propriului copil, este mai dificil”, atentioneaza specialistul. Sahlean spune ca nu problema tatalui biologic este dificila, ci acomodarea barbatului si investirea intr-o relatie calitativ buna cu propriul copil. Trebuie ca un tata sa fie pas de pas langa copilul lui si nu este nevoie numai de o prezenta fizica, ci sa stie sa-l indrume corect.

Sunt barbati carora le este teama sa-l ia in brate pe nou-nascut, sa se joace cu el „fara asistenta” sau sa-i faca baita fara ajutor. Ei nu sunt dezinteresati de ceea ce se intampla in jurul lor, nu sunt niste tati „detasati” sau neimplicati, sunt doar tematori. Ei percep copilul ca fiind foarte fragil si le e teama sa nu-i faca micutului vreun rau.

Acesti tati incep sa devina participativi daca si partenera de viata ii obisnuieste, treptat, cu propriul copil. „Daca femeia devine mai usor mama, dar si ea are foarte multe de invatat, pentru barbat procesul de invatare, de asumare a rolului de tata implica mai mult timp”, afirma psihologul.

Tipologia tatilor

1. tati cu un comportament matur, firesc – ei isi completeaza rolul de adult cu cel de parinte si isi ajuta partenera de viata

2. tati imaturi (egoisti) – prin venirea pe lume a unui copil, ei isi vad libertatea amenintata si se simt „concurati” afectiv de propriul copil

3. tati cu un comportament compensator, care recurg la a fi generosi financiar, „tapetandu-si” sotia cu un numar impresionant de carduri, dorind ca, astfel, ea sa rezolve toate problemele referitoare la copil

4. supraprotectori – ei consulta 2-3 medici pentru aceeasi problema a micutului, cer cat mai multe opinii de la profesionisti, se documenteaza continuu, dorind sa se asigure ca opteaza pentru varianta cea mai corecta (sunt, adesea, „lenti” in decizii, hiperatenti in analize)

5. tati tematori – neimplicarea lor vine din teama de a nu gresi.

Tu ce fel de tata esti ptr copilul tau?

Vizitator

Re: Tatal si copilul

Mesaj de Vizitator » 26 Feb 2013, 18:18

salut! am citi atent topicul tau si nu am gasit unde sa il incadrez ca fiind o idee in tema forumului, mai exact il gasesc, ca fiind un '' cearceaf '' de citate subscrise de tine inspirate din ideologia altui individ. nimic exact, dar totusi sa il legam aici. eu am vrut sa creez o tema de genul dar daca exista ceva similar am sa renunt. incerci sa aflii parerea barbatilor ..... banuiesc! nu reprezint '' barbatii '' dar pot sa iti spun ce gandeste unul; in definitie e : '' Desi impresionati de bebelus, tatii devin adesea „stangaci” si le lasa pe sotii sa se ocupe mai mult de cel mic. Barbatii nu prea stiu de la inceput cum sa-l tina in brate pe copil, cum sa se poarte si cum sa comunice cu el, dar totul se poate invata. in schimb, mama – prin contactul zilnic cu nou-nascutul – dobandeste foarte repede experienta. Aparent, acesta este si momentul in care se produce o anumita distantare fata de tata. Dar „tatal nu se retrage, ci el ii da intaietate mamei copilului”, subliniaza psihologul Mihaela Sahlean.

Specialistii spun ca mama intelege si „traduce” mai usor gesturile si atitudinile celui mic, pentru ca ea este cea care vegheaza permanent asupra copilului si, astfel, invata sa devina mult mai receptiva. „Acest lucru se intampla in general, dar sunt si exceptii cand acest rol il preia mai mult tatal decat mama sau, varianta cea mai buna, cand cei doi isi impart rolurile intr-o maniera echilibrata. Se cunosc din ce in ce mai multe cazuri de tati care isi repartizeaza sarcinile privind copilul impreuna cu partenera de viata si devin si ei mai implicati”, afirma Sahlean.
''

in realitate asta e adevarul, dar ceea ce urmeaza : '' Aparitia unui copil este o situatie delicata. Multi tati sustin ca se simt neglijati si abandonati in favoarea nou-nascutului si ca vor ajunge „pe locul doi”. Adesea imaturi, barbatii devin egoisti, chiar gelosi pe propriul copil. „Problema este la tata daca se simte exclus. si aici intervin mai multe aspecte: unul important ar fi cel al disponibilitatii emotionale – aparitia unui copil, in primul rand, estompeaza egoismul adultului, pentru ca acesta nu mai poate fi egocentrist, atentia lui trebuie sa fie in primul rand centrata pe copil. Micutul are nevoie de iubire, de grija, de indrumare”, spune psihologul.'' , se datoreaza femeii care '' poate '' nu stie sa imparta atributiile in ambele tabere. sunt femei care stiu cu succes sa faca acest lucru dar si barbati intelegatori. aproape de final ai ajuns acolo unde voiam eu sa deschid tema : '' Atat timp cat un barbat nu este sigur pe partenera sa ori pe el, probabilitatea sa fie un tata bun este sub semnul intrebarii. A fi tata, biologic vorbind, este simplu, a fi un tata intr-adevar bun, implicat in educatia propriului copil, este mai dificil”, atentioneaza specialistul. Sahlean spune ca nu problema tatalui biologic este dificila, ci acomodarea barbatului si investirea intr-o relatie calitativ buna cu propriul copil. Trebuie ca un tata sa fie pas de pas langa copilul lui si nu este nevoie numai de o prezenta fizica, ci sa stie sa-l indrume corect.''. despre acest ultim aspect ar trebui sa se vorbeasca, deoarece este o problema de care in general nu multa lume o ia in serios. ..... la final ..... cu tipologia.... faceai un chestionar.

Scrie răspuns

Pentru a interactiona pe Forum Conecteza-te aici sau Inscrie-te daca nu ai cont.