Inscrie-te pe Cupidon.ro:

Matrimoniale

Reincarnarea

Despre dragostea fata de Dumnezeu, aspecte filosofice, morale si spirituale ale dragostei.


Vizitator

Reincarnarea

Mesaj de Vizitator » 01 Iun 2012, 19:15

Am vazut o discutie pe acest forum despre reincarnare si mi-a venit ideea de a scrie acest articol.
Reîncarnarea sau reîntruparea este o credință filosofico-religioasă conform căreia spiritul supraviețuiește morții trupului, pentru a reveni după un interval într-un nou trup.

În unele cazuri se face distincția între reîncarnare, prin care pot trece doar ființele umane, și metempsihoză, termen ce presupune transmigrația sufletului între toate formele de viață. Conform credinței reîncarnării, o nouă personalitate este dezvoltată la fiecare viață nouă în lumea fizică, dar o parte a ființei rămâne permanent prezentă pe parcursul acestor vieți succesive.

Sufletul care nu a putut atinge perfectiunea in timpul vietii corporale, poate sa-si termine purificarea suportand proba unei noi existente. Sufletul, purificandu-se, sufera fara indoiala o transformare, dar pentru aceasta ii este necesara proba vietii corporale.

Sufletul are mai multe existente corporale. Cei care spun contrariu vor sa ne mentina in ignoranta in care se gasesc ei insisi- este dorinta lor. Sufletul, dupa ce a parasit un corp, isi ia altul; altfel spus, el se reincarneaza intr-un nou corp.

Scopul reincarnarii este ispasirea, ameliorarea progresiva a umanitatii, fara de care n-ar exista dreptate. Numarul existentelor corporale ale unui spirit nu este limitat. Cu fiecare existenta noua, spiritul face un pas pe drumul progresului. Cand s-a debarasat de toate impuritatile sale, nu mai are nevoie de probele vietii corporale. Numarul reincarnarilor nu este acelasi pentru toate spiritele.

Cel ce avanseaza repede este crutat de incercari. Totodata, aceste incarnari succesive sunt intotdeauna foarte numeroase, caci progresul este aproape infinit. Dupa ultima reincarnare, spiritul devine spirit preafericit - este spiritul pur.

Printre parintii Bisericii se numara remarcabili gnostici care credeau in reincarnare. Origen, Clement din Alexandria, Sfantul Ieremia si multi altii considerau ca spiritul se reincarneaza – teorie antica a umanitatii intalnita si in ideologiile egiptenilor, ale indoeuropenilor si in marile doctrine ezoterice.

Reincarnarea in sine este o ipoteza ce nu trebuie exclusa din chestiune, in cel putin una dintre cele trei situatii ea putand fi explicatia valabila a celor petrecute. Insa capacitatile de clarviziune ale copiilor precum si aceasta posibilitate a convingerii unei persoane ca este altcineva decat in realitate, sunt premise solide, care atesta oricum manifestari de ordin paranormal, dar combat macar partial teoria reincarnarii.

Considerata ca invatatura spirituala, reincarnarea presupune existenta unei memorii a sufletului in care sunt incluse lectii pe care le avem de invatat in fiecare viata, cu scopul de a evolua. Un mijloc de a patrunde in memoria abisala este regresia hipnotica prin care putem accede la continutul vietilor anterioare. Poate singura dovada de necontestat a existentei reincarnarii este xenoglosia, vorbirea intr-o limba straina, necunoscuta subiectului.

Se cunosc numeroase cazuri in care subiectii, sub hipnoza, vorbesc si chiar converseaza in limbi straine, unii dintre ei avand, in stare naturala, mari carente de cultura care fac imposibila cunoasterea unei limbi straine pe care, insa, in regresia hipnotica o cunosc la perfectie. Indubitabil, xenoglosia este legata de amintiri dintr-o viata anterioara.

Tot astfel, starea de "deja vu", dar si unele "amintiri" dintr-o viata anterioara spontane ale copiilor. Cu toate acestea, astazi putini mai cred in memoria sufletului si este de mirare ca se admite mostenirea genetica a trasaturilor fizice si de caracter, dar se refuza recunoasterea mostenirii karmice, ADN-ul nostru spiritual.

Scrie răspuns