Inscrie-te pe Cupidon.ro:

Matrimoniale

Dincolo de moarte

Despre dragostea fata de Dumnezeu, aspecte filosofice, morale si spirituale ale dragostei.


Vizitator

Dincolo de moarte

Mesaj de Vizitator » 02 Iun 2012, 08:09

În mitologia românească, viața omului parcurge trei etape importante: nașterea, nunta și înmormântarea (moartea). După moarte, sufletul se desparte de trup, se integrează cosmosului și se unește cu natura, formând cu aceasta un întreg. Această idee pornește de la niște concepții păgâne străvechi, care probabil își au originea în mitologia traco-dacă. Astfel viața de după moarte nu este decât o continuare a celei terestre, sufletul omului fiind aproape de spațiul în care a viețuit.

Omul se desparte de ceea ce îi era familiar, devine altceva, nu mai este alături de cei dragi. Moartea este acceptată în concepția românească ca o condiție umană de care nimeni nu poate scăpa. Tragismul morții este amplificat dacă viața mortului nu a parcurs a doua etapă a vieții, nunta, ca în cazul morții tinerilor "nelumiți", adică necăsătoriți.

Omenirea nu este lamurita cu ceea ce se petrece dincolo de mormant. Este bine ca omul sa aiba cunostiinte despre actul mortii, caci altfel, agonia va fi prelungita si in plus, spiritul lui ajuns in spatiu, multa vreme nu este lamurit, unde este, ce s-a intamplat cu el, se zbate in nestiinta, si abia tarziu isi da seama ca se afla intr-o lume formata din altfel de material si in alte conditii decat in viata pamanteasca.

O teorie oculta spune ca in cap se afla un gol, care este continuu distrus si unde patrund sufletul si spiritul. Noi purtam, prin cap, sufletul si spiritul, deoarece el se afla deja intr-o dezvoltare care omoara. Aceasta inseamna ca in capul nostru murim continuu. Elementul vointei care apartine gandirii noastre se afla in capul nostru. Dar acest element volitional este un motor, un impuls continuu spre moarte, pentru a invinge materia.

Moartea clinică este un fenomen care apare la un pacient grav rănit și constă în oprirea temporară a contracțiilor inimii și a respirației. Oamenii care au trecut prin această etapă, apoi au revenit la viață, datorită reluării activității organelor vitale, au trăit o experiență uluitoare.

Persoana în cauză simte că nu mai există spațiu și timp, iar la întoarcerea la viață are un puternic sentiment de dezamăgire și autoreproș. Cu toate că aceste relatări par fabuloase, știința a reușit să explice o parte din ele. Datorită faptului că în momentul morții, corpul suferă modificări fizice și chimice ca scăderea tensiunii arteriale și micșorarea cantității de oxigen care ajunge la creier, celulele nervoase ale creierului încetează să mai funcționeze. Centrul văzului este primul afectat, iar imaginile sunt percepute tot mai greu. Aceasta duce la senzația perceperii unei lumini strălucitoare înconjurată de întuneric, percepție care apare în memorie sub forma unui tunel.

Toate cazurile relatate în cartea "Viață după viață" scrisă de Raymond Moody caută să arate posibilitatea existenței vieții de dincolo și nu certitudinea ei, după cum recunoaște însuși autorul:
„Iată-mă, așadar, oferind nu „concluzii”, „demonstrații”, sau „dovezi”, ci doar un bagaj mai puțin definit: impresii, întrebări, analogii, fapte tulburătoare în căutarea unei explcații...

În ochii tuturor acestor oameni, experiența lor în vecinătatea morții era îmcărcată de evenimente foarte reale; de-a lungul contactelor pe care le-am avut cu ei, aceste evenimente au devenit reale și pentru mine... Eu cred că până și cea mai mică rază de lumină proiectată asupra morții, nu poate fi decât benefică pentru cunoașterea acestui fenomen.”

Scrie răspuns