Inscrie-te pe Cupidon.ro:

Matrimoniale

Povestea tragica a unei iubiri adevarate, curmata de moarte

Povestea mea de dragoste cu intamplari, sfaturi, pareri ?


Avatar utilizator
admin
Site Admin
Mesaje: 256
Membru din: 26 Mai 2008, 16:52
Localitate: Prin Europa
Contact:

Povestea tragica a unei iubiri adevarate, curmata de moarte

Mesaj de admin » 01 Iun 2009, 22:11

Povestea tragica a unei iubiri : / Mesaj trimis d ecatre Bianca

Pai am sa incep sa va povestesc niste intamplari frumose ,dar in aceleasi timp si triste,care mi-au adus doar nenorociri,nopti nedormite,si multa tristete in suflet....totul s-a intamplat cam asa:,,Era o seara frumoasa de martie,cand un amic(florin) m-a sunat, punandu-mi cateva intrebari legat despre ce o sa fac in aceea seara.Eu ii spusesem ca nu am chef de iesiri si ca prefer sa stau in casa,dupa mai multe insistente din partea lui am acceptat sa ies cu el.In timp ce ma pregateam sa ma aranjez,ma sunase din nou sa-mi spuna daca poate sa il aduca si pe un prieten(lorian).

Eu ii spusesm ca nui nici o problema si ca poate sa vina si acel prieten al lui,invitand si eu la randul meu o foarte buna prietena(alina).Ne-am intalnit toti la un bar,facusem si eu cunostinta cu acel prieten al lui dupa care ne-am asezat la masa sa bem ceva.Dupa cateva ore bune,ne-am hotarat toti sa mergem undeva sa ne plimbam...Eu cu prietena mea alina mersesem pana acasa,lasndu-i pe baieti(florin,lorian) intr-un parc mai apropiat...in timp ce eu cu prietena mea alina eram acasa,lorian ii ceru-se lui florin nr meu de telefon,acesta mintindu-l ca nu am telefon si ca nu are cum sa ma contacteze....dupa ce ajunsesem si noi in parc,florin ma luat mai deoparte spundu-mi lucruri oribile despre lorian,unde eu incepusem sa imi fac putin grij si teama...dupa ce ne-am plimbat toti 3 prin parc,a doua zi iar ne-am intalnit toti,unde au urmat sa ne intalnim cat mai des timp de o saptamana.Intr-o sambata de dimineta lorian veni singur la mine fara florin si alina,unde el imi marturisi ca ii place din clipa in care m-a vazut si ca ar vrea sa fim impreuna.Eu ii spusesem tot ce mi-a zis florin despre el,spunandu-i ca nu pot sa fiu cu un acel tip de baiat...


El imi spusese ca nimic nu este adevarat,si ca ar face orice sa-mi demonstreze asta,doar sa fiu cu el...eu ii spusesem sa-mi lase putin timp de gandire si sa-l cunosc mai bine,unde el ma invita la herculane,pentru a petrece acolo putin timp,si sa incep sa-l cunosc si eu cate un pic...dupa multe insistente am acceptat,acesta astepandu-ma sa-mi iau cateva lucruri.Dupa ce am ajuns la herculane,era putina ceata unde m-am cam ingrijorat deoarce eu sufar de asm,iar tubul nu il aveam la mine,si cu ceata aveam cea mai mare problema...la un moment dat mi s-a facut rau,am lesinat,nu am mai primit aer,dupa care m-am trezit la un spital...dupa ce ma trezisem, auzisem o voce dar nu stiam a cui este in care spunea:,,te rog bia,trezeste-te!nu mai dormi atat,ma omoara linistea asta...daca patesti ceva eu mor!jur te iubesc!``dupa ce deschisem ochii mai bine,imi dadusem seama ca este lorian langa mine,unde acesta fericit ca m-am trezit ma imbratisa si ma saruta pe frunte.


Dupa ce iesisem din spital imi spusese ca chiar tine la mine,si ca ma iubeste mult,intrebandu-ma daca vreau sa fiu iubita lui.Eu raspunzandu-i fara sa-l mai las sa vorbeasca cu raspunsul da.Dupa ce ne intorsesem de la herculane toti prietnii nostri nu au fost deacord cu relatia noastra,unde acestia inventau multe minciuni care sa ne desparta.La multe prostii am trecut cu vederea,i-am lasat sa zica ce vor,dar la un moment dat ma saturasem si eu,unde ii spusesem lui lorian ca vreau sa ne despartim.El a fost foarte deprimat,unde ma suna continu...eu fiind incapatanata nui raspundeam.

Intr-o dimineata pe la 7 am vazut din gem o masina parcata pe strada,in drept cu camera mea...Masina mi se paru cunoscuta,dar nu-mi dadusem seama cine este....Dupa 3 ore am iesit afara,unde in fata casei mele pe banca era lorian...Am iesit afara la strada,acesta fericit ca l-am zarit,ma saruta pe obraz si imi spusese sa ma intorc la el.Imi spusese ca a renuntat la prieteni,la mama,la tot doar sa fie cu mine.Eu l-am intrebat daca este sigur de ceea ce vrea sa faca,nu ca mai tarziu sa regrete.

El imi spusese ca atata timp cat sunt cu el,nu are nevoie de nimic,nici de mama,nici de bani,nici de masina,nici de prieteni de nimic. Intr-un final ne-am impacat,m-am mutat la el...am stat foarte mult timp cu el,ma ducea la scoala,ma lua,mergeam impreuna la parintii mei,la bunici....totul era frumos,pana intr-o zi de miercuri unde toate visele noastre s-au dus,s-au spulberat...ma lasase la bunicii lui,spundu-mi ca nu sta mult si vine inapoi....eu eram foarte surprinsa deoarece el totdeuna unde mergea ma lua cu el,dar na am zis ca de data asta poate are vreo treaba personala si nu vrea sa ma implice....

Dupa jumatate de ora am primit un mesaj de la el in care scria:``putza mea te iubesc mult,sa nu uiti niciodata...te rog sa ai grija de tine,atat te rog,si sa nu uiti ca te iubesc,jur!!esti tot ce am mai bun pe lumea asta....si spunei la bunikamiu sa nu se supere pe mine`` ,eu citisem mesajul ala de vreo 5 ori si tot nu intelegeam ce e cu el...in ziua aia era foarte trist,nu stiam ce e cu el....dupa 10 minute ce citisem mesajele alea de vreo 5-6 ori,venise bunicul lui in camera noastra si imi spusese sa ma grabesc ca a avut lorian accident cu masina.

Cand am aflat mi sau inmuiat picioarele,inima imi batea foarte incet,si atunci deaba realizasem eu ce era cu mesajul ala...dupa 2 minute,am ajuns si noi la locul accidentului,unde vazusem ca era un chevrolet aveo gri facut praf in pom,speram din tot sufleetul sa nu fie lorian,dar cand vazusem numarul de la masina,am inceput sa tip....nu mai aveam putere sa strig,vroiam sa fiu acolo lanaga el...m-am apropiat de masina,el statea saracu strivit acolo intre scaun si volan,unde m-am chniut sa deschid usa sa intru sa il ajut...intr-un final am reusit sa deschid usa,ii lasasem scaunul pe spate,curatandu-l de cioburi si tot incercam sa vorbesc cu el...il vedem foarte palid la fata:((:((:(( unde ma speriam din ce in ce mai tare,nu ii mai simteam pulsul...nu dadea niciun semn ca ar fi inconstient....timpul trecea ambulanta nu mai venea,eram disperata..nu mai avea puls,nui mai simteam bataile inimii...nu mai simteam nimic:((:((:((:((:((:((

Dupa o ora cand a ajuns si ambulanta a venit un medic,m-a luat in ambulanta sa-mi dea un calmant si sa stau putin intinsa...dupa nici 5 minute,vad ca strangeau toate trusele si ca nu ii faceau nimic la lorian...m-am ridicat i-am intrebat ce se intampla,iar unul dintre medici imi spusese sa ma calmez,si sa stau linistita....eu i-am intrebat inca odata ce se intampla de ce nui fac nimic,unde am inceput sa tip la medic,,,,iar acesta avand o fata de pervers imi spune:,,imi pare rau domnisoara iubitul dumneavostra era decedat de mult,iar noi nu am mai putut sa facem nimic pentru el...imi pare rau``

Cand auzisem ce imi spusese medicul incepusem sa-i rad in fata ,unde m-am dat jos din ambulanta...si il vad pe lorian intins jos pe iarba...cand l-am vazut jos cum sta intins am simtit ca se prabusete cerul pe mine,am alergat spre el,i-am luat capul si i l-am pus in bratele mele...nu-mi venea sa cred ca este mort...nu puteam accepta asa ceva!!! nu-mi venea s cred tot ce am avut eu mai scump pe lume intr-o secunda am pierdut:((:((:((in momentul ala am intrat intrr-o stare de nebunie,unde nimeni nu ma putea opri...eram ca o nebuna,stateam langa el,il mangaiam,il sarutam.

Nu lasam pe nimeni sa se apropie de el,le spuneam la toti sa taca ca el nu este mort,ci ca dorame si sa faca liniste...nu mai stiam nimic de mine...dupa jumate de ora au venit cei de la morga cand trebuia sa il ia...fiind in starea aia nu ii lasam sa se apropie de el,spundu-le sa plece ca el nu e mort,ci doarme,sa faca liniste sa nu-l trezeasca...apoi parinitii mei si bunicii lui lorian m-au luat de langa el,spunandu-mi ca il duce la spital sa-l faca bine...eu fiind in starea aia i-am crezut...iar cand l-au adus acasa in sicriu,cand eu tot eram in socul ala,speram sa-l vad bine,ca imi rade,ca ma ia in brate.

Eu il vad in scriu....cand l-am vazut simteam ca se scurge in mine ultima clipa de viata....simteam ca mor atunci pe loc....parca nu mai era el...eram distrusa!!!!n-mi venea sa crd ca el e mort,aveam senzatia ca e plecat si ca nu mai vine inapoi....nu puteam sa accept ca el este mort!!!!!au trecut deja aproape 4saptamani.nu mi-am revenit complet,sunt la fel de socata,si distrusa....nu inteleg daca Dumnezeu a vrut sa il ia la el de la doar 19 ani...nu puteam intelege,nu e drept!!!!

Dar asta e viata...el ma priveste de acolo de sus , ma vede, are grija tot timpul de mine...dar nu stie cu ce durere m-a lasat in suflet!....un sfat am pentru toti vreau sa-l spun si eu,si o spun din tot sufletul:,,cat traiesti,pretuieste persoana de langa tine....si gandeste-te ca maine poate nu o mai ai!!!nu o mai ai,si dupaia regreti ca nu iai spus la timp TE IUBESC!!!!!!!!!,,...Bianca

Ana -Maria Coroianu
New member
Mesaje: 3
Membru din: 08 Mar 2015, 20:00

Re: Povestea tragica a unei iubiri adevarate, curmata de moa

Mesaj de Ana -Maria Coroianu » 08 Mar 2015, 20:35

Asa a fost sa fie.Roaga-te lui Dumnezeu pentru el.Fii tare.

Scrie răspuns