Răspunsuri la te iubesc

Când o persoană de sex opus vă spune: te iubesc, puteţi avea, în funcţie de sentimentele voastre, un repertoriu intreg de răspunsuri.

1. Răspunsuri de evitare

Persoana care primeşte răspunsul nu răspunde sen­timentelor, nici celuilalt, dar face să alunece comunicrea la un alt nivel :

De ce ma iubesti ? Celălalt exprimă un sentiment: „Te iubesc", şi răspunsul „De ce?" face ca întâlnirea să treacă de la nivel emoţional la nivel raţional sau mental. Intrebarea poate fi interesantă mai târziu, dar nu în momentul exprimării sentimentului de iubire.

Cum ma iubesti ? Răspuns mental care poate totuşi invita a observa procesul în dragoste. Ar suna mai mult a invitaţie ’ dacă întrebarea ar fi „cum de se face că ne iubim?"

La ce bun sa ma iubesti ? Răspuns parazit: înlocuieşte plăcutul cu utilul. Răspuns mental la limbajul inimii. Poate însem­na: nu cred nici în tine, nici în mine.

De ce nu ma iubesti ? Răspuns semi-deschis al copilului liber. Mie îmi revine să fac pasul următor.

Da, ştiu ca ma iubesti. Face trecerea de la sentiment la cunoaştere.

Nu am timp, lasă-mă. Avem mereu timp pentru ceva care nu ia timp. Nu ştiu cum aş proceda, dar nu am pri­mit niciodată şi nici nu am dat un asemenea răspuns.

Nu am ajuns la asta! „Asta" este o devalorizare pen­tru dragostea exprimată.

Cât este ora? Evadare în timp. Nu vreau să te aud. Evitare ce descalifică.

Da, eşti foarte amabil, mulutmesc. Să păstrăm distan­ţele, politeţea, da, dar nu intimitatea.

Fără răspuns. Abonat absent. Mă simt neputincios să comunic, să-l ating.

2. Răspunsuri ale Copilului liber

De ce nu? Este o piruetă a Copilului liber (termen fo­losit în Analiza tranzacţională): nu spune „da", nu spu­ne „nu , dar nu ştim ce gândeşte cu adevărat. Poate fi în acelaşi timp o invitaţie ascunsă.

Ai dreptate. Şi eu mă iubesc! zâmbind. Curentul tre­ce, o complicitate se poate stabili între cei doi care sunt în acelaşi registru.

3. Răspunsuri de respingere

Am mai auzit asta. Acest răspuns include o a treia persoană ipotetică şi destabilizează pe cel care oferă me­sajul.

Incetează. Răspuns respingător şi acuzator care as­cunde un alt mesaj: sunt exasperat de insistenţa ta.

Spui asta la toţi bărbaţii ? Generalizare care respin­ge şi acuză.

4. Răspunsuri autentice: respons-abilitate

Majoritatea acestor răspunsuri începe cu „Eu": îţi vor­besc despre mine.

Nu pot acum. Privindu-l cu tandreţe pe celălalt. Poa­te însemna: „Alege un alt moment: vezi că sunt ocupat(ă). Voi veni lângă tine după ce-mi termin treaba... privindu-se în ochi". „Sunt surprins(ă)" sau „Mă simt prost". Nu este o evitare, dar exprimarea verbală nu este suficientă.

Nu ştiu ce să zic! Primesc mesajul tău, dar nu am un răspuns să-ţi dau.

Nu am aceleaşi sentimente faţă de tine. Poate fi un răspuns direct, autentic.

Imi face plăcere s-aud asta. înţeleg bine mesajul tău. El răspunde sentimentelor mele.

...zâmbind, privindu-se în ochi! Primesc mesajul tău din toată inima, sunt încântat(ă). Răspuns corporal, ex­presia feţei într-un moment de tăcere care poate fi foar­te intens.

Acum este important. Primesc bine mesajul tău. Va­lorizează ceea ce ni se întâmplă.

Mai vreau! Am nevoie să mi-o spui de mai multe ori. îmi face plăcere să te aud 100%

Şi eu te iubesc. Răspuns deplin pe poziţie de egalita­te.

Dragostea este o boală la care suntem expuşi la orice vârstă. Casanova