Nivelul salarial – motiv de cearta în cuplu
Câştig mai bine decât el şi asta îl scoate pur şi simplu din minţi! De când am obţinut promovarea în cadrul firmei şi deci şi creşterea salariului, în loc sa se bucure pentru mine, pentru noi la urma urmei – doar locuim împreuna şi ne gospodarim banii sfatuindu-ne cum şi cât e mai înţelept sa cheltuim – a început sa dea semne de nervozitate şi aproape ca nu mai reuşim sa comunicam fara sa ridicam vocea unul la celalalt.
Îmi reproşeaza faptul ca aş fi capabila de orice ca sa-mi demonstrez "superioritatea" în relaţia noastra şi ca promovarea de la servici pune capac la toate, pentru ca "o femeie nu trebuie sa câştige mai mult decât partenerul ei". Aceste manifestari de frustrare au devenit din ce în ce mai greu de suportat, în ultima perioada transformandu-se în adevarate certuri.
Mi se pare nedrept modul în care reacţioneaza, ba chiar absurd, ca sa va spun sincer! Creşterea venitului în casa ar trebui sa fie un motiv de bucurie şi de multumire pentru amandoi – nu conteaza din partea cui se face simţit – fiecare îşi aduce contribuţia la echilibrul relaţiei în felul sau, nu neaparat cu valoarea salariului.
Încet-încet, chestiunea banilor a devenit o problema acum, de când avem ceva mai mulţi, decât era înainte, când ne controlam cu atenţie portofelele ca sa nu cumva sa depaşim limita admisibila. Este incredibil – nu ne lipseşte nimic din casa, dar în fiecare seara îmi strecoara sageţi de ironie la adresa statului de plata pe care-l semnez la sfarşitul lunii şi încep sa dau semne de oboseala – toata povestea asta are o tenta paranoica!
Ma gândesc daca nu ar fi fost mai înţelept din partea mea sa nu-i fi spus nimic despre marirea de salariu, ci pur şi simplu sa las lucrurile sa decurga aşa ca înainte – poate ca am fi avut linişte în casa cu o simpla minciuna prin omisiune – se pare ca uneori, prea multa sinceritate strica! Sau poate ca e mai bine aşa, macar ştiu ca persoana cu care stau nu e tocmai cum mi-am imaginat-o eu şi acesta este un semnal ca ar trebui sa deschid bine ochii şi sa iau o decizie în ceea ce priveşte continuarea relaţiei noastre.
Mi-e tot mai limpede ca nu putem merge înainte în felul acesta şi sunt pe zi ce trece tot mai trista, întorcând pe toate feţele posibilitatea de pune punct unei poveşti ce dureaza de aproape trei ani...