Ce se întâmplă în corpul când ne îndrăgostim ?
Când ne indragostim de o femeie sau de un barbat, de o fata sau de un baiat, creierul omului secreta hormoni de dopamină și de norepinefrină, substanțe produse în mod natural de corpul uman care generează starea de fericire. Acesta este motivul pentru care proaspeții îndrăgostiți nu au nicio problemă în a petrece impul impreuna, sau vorbind des la telefon. Cand iubim sunt în stare să parcurgem distanțe mari doar ca sa fim împreună. Când ne îndrăgostim, mai suntem invadați și de adrenalină substanta care determina inima să bată mai repede și să ni se înmoaie genunchii.
“Iubirea determina corpul sa elibereze o mulțime de substanțe chimice, care declanșează reacții fizice specifice in raport cu partenerul din relatia respectiva. Acest elixir intern al iubirii este responsabil pentru faptul ca ne înroșim în prezența persoanei iubite, palmele ne transpira, iar inima ne bate mai tare,” spune dr. Pat Mumby, de la Universitatea Loyola Chicago.
Nivelurile acestor substanțe, care includ dopamina, adrenalina și noradrenalina, cresc atunci când doi oameni se indragostesc. Dopamina induce sentimente de fericire în timp ce adrenalina si noradrenalina sunt responsabile pentru bataia inimii, neliniste si starea generala de iubire.
Cercetatorii americani Hammer si Lykken sustin ca misterul fericirii in dragoste are legatura directa cu chimia. Mai precis, cu chimia corpului nostru. Fiecare om, barbat sau femeie, vine pe lume cu un numar de receptori ai fericirii, continuti in zestrea sa genetica, acestia asteaptand sa fie ‘hraniti’ cu endorfine si serotonina. Cand receptorii au primit o cantitate indestulatoare din acestia, psihicul atinge cote maxime de fericire.
Serotonina si endorfina reprezinta doua substante cu metabolisme strans legate intre ele, care se influenteaza reciproc si a caror cantitate este controlata de creier.
Serotonina este un monoaminotransmitator sintetizat la nivelul unor neuroni din sistemul nervos central, la nivelul celulelor enterocromafine sau plachetelor, care are un rol important in producerea somnului, în procese mintale şi afective, în funcţii motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, în actul vomei, în funcţii hormonale. Este produs din triptofan si i s-a identificat un rol important in producerea depresiei, daca se gaseste in cantitate scazuta. E numit si ‘hormonul fericirii’ si unii sustin ca e implicat in ‘chimia dragostei’.
Endorfinele au fost descoperite in 1975 si reprezinta o clasa de peptide cu actiune opioida. In functia de zona in care se gasesc, endorfinele sunt stocate ca atare sau sub forma inactiva. Interactioneaza cu receptorii localizati la nivel cerebral, reducand senzatia de durere, interactionad similar cu medicamente precum morfina si codeina. Alterarea metabolismului endorfinelor duce la tulburari psihice, iar o anumita substanta numita b-endorfina produce o marcata stare de rigiditate sau mobilitate numita catatonie.
Endorfina reduce intensitatea duerii si anxietatea, stimuleaza sistemul imun, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la lumina sau intuneric. Actiunea lor dureaza peste 30 de ore.
Scanările RMN indica faptul ca iubirea declanseaza centri ai placerii din creier. Când ne indragostim, creste fluxul de sange in aceeasi parte a creierului implicata si in comportamentele obsesiv-compulsive. “Dragostea scade nivelul de serotonina, care este frecventa la persoanele cu tulburari obsesiv-compulsive,” a declarat dr. Mary Lynn. “Acest lucru poate explica de ce ne concentram atentia pe partenerul nostru in etapele timpurii ale unei relatii si alte lucruri nu ne mai inereseaza.”
Medicii avertizeaza ca aceste raspunsuri fizice ale iubirii pot lucra în dezavantajul nostru. “Expresia” dragostea este oarba “este o notiune valabila pentru ca avem tendinta de a idealiza partenerul nostru si vedea doar lucruri pe care dorim sa le vedem în primele etape ale relatiei”, a spus dr. Mumby. Cei din afara relatiei pot avea o perspectiva mult mai obiectiva si rationala cu privire la relatie decât cele doua persoane implicate.
Exista trei faze ale iubirii, care includ dorinta, atractia si atasamentul. Dorinta este o faza dominata de hormoni. Fluxul de sânge marit din creier se întâmpla în timpul fazei de atractie, atunci când simtim o fixatie coplesitoare pe partenerul nostru. Acest comportament dispare în timpul fazei de atasament, atunci când corpul dezvolta o toleranta la stimulii placerii. Endorfinele si hormonii de vasopresina si oxitocina abunda in corp în acest moment si apare un sentiment general de bunastare si securitate, care conduce la o relatie de durata.
